În fiecare an, cu câteva săptămâni înainte de 1 Decembrie, revin aceleași întrebări. Pot ține drapelul arborat la balcon tot anul? Cum se așază corect? Unde îl pun dacă arborez și steagul Uniunii Europene? Ce fac într-o zi de doliu național?

Am adunat răspunsurile într-un singur loc, pornind de la ceea ce spune, de fapt, legea.

Drapelul României fluturând pe catarg, cu tivul marginii libere cusut pe patru rânduri
Tricolorul: albastru la lance, urmează galben și apoi roșu.

01Cum arată drapelul României

Drapelul României este un tricolor cu trei benzi verticale de lățime egală: albastru la lance, urmează galben și apoi roșu. Are formă dreptunghiulară, iar lățimea lui este egală cu două treimi din lungime – adică proporția 2:3 (Legea nr. 75/1994, art. 1). Un drapel de 90 × 135 cm sau de 100 × 150 cm, de pildă, respectă întocmai proporțiile oficiale.

Din 2023, pe drapel nu mai pot fi adăugate inscripții sau simboluri, în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare (Legea nr. 176/2023). Un tricolor pe care s-au adăugat un text, un logo sau o stemă nu mai este, în sens legal, drapelul național. Pentru un design personalizat, alege un steag sau un banner separat.

Știai că?

Drapelul Ciadului seamănă aproape perfect cu cel al României. Diferența stă în nuanța de albastru – a lor este mai închisă. Este unul dintre motivele pentru care legea românească stabilește cu exactitate intensitatea culorilor.

02Cine poate arbora drapelul și unde

Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să arboreze drapelul în mod permanent, atât pe clădire, cât și în interior – mai ales în birourile conducerii și în sălile de protocol (Normele aprobate prin HG nr. 1157/2001, art. 1–2). La primării, consilii județene și prefecturi se arborează două drapele deasupra intrării principale, de o parte și de alta a stemei României (art. 2 alin. 3).

Drapelul se arborează permanent și la sediile partidelor politice, ale sindicatelor și ale patronatelor, la școlile de toate gradele și la instituțiile de cultură, la punctele de trecere a frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări (art. 3).

Drapelul României arborat pe catarg în fața unei clădiri publice
Instituțiile publice arborează drapelul în mod permanent.

Îl pot arbora, la fel de bine, și persoanele fizice și firmele. Legea permite oricui să arboreze drapelul la domiciliu sau la reședință, iar firmelor, la sediu – în mod permanent, nu doar de sărbători (Legea nr. 75/1994, art. 4; Normele, art. 5). Așadar, da: drapelul poate sta la balcon tot anul.

03Zilele în care se arborează drapelul

Pentru autoritățile publice, arborarea drapelului este obligatorie cu prilejul următoarelor evenimente (Normele, art. 4):

  • 1 Decembrie – Ziua Națională a României
  • 26 iunie – Ziua Drapelului Național (instituită prin Legea nr. 96/1998)
  • 29 iulie – Ziua Imnului Național
  • alte sărbători naționale, precum 24 Ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
  • ceremonii oficiale, vizite oficiale de stat, competiții sportive și campanii electorale (la birourile electorale și la secțiile de votare)

Cu aceste prilejuri, primarii au obligația de a-i îndemna pe cetățeni să arboreze drapelul acasă (art. 4 alin. 2). Dacă primăria ta face un apel în acest sens înainte de 1 Decembrie, acesta este temeiul legal.

04Zilele de doliu național: drapelul în bernă

În zilele de doliu național stabilite de Guvern, drapelul se arborează în bernă (Legea nr. 75/1994, art. 6). Obligația revine instituțiilor și organizațiilor de mai sus, dar și persoanelor fizice care au arborat drapelul acasă (Normele, art. 8).

Pe un catarg, ridici mai întâi drapelul până în vârf, apoi îl cobori cam la jumătatea înălțimii. La sfârșitul zilei îl urci din nou până sus și abia apoi îl cobori de tot.

La balcon sau pe un suport de fațadă, drapelul nu poate fi coborât. În acest caz, regula este să legi o panglică neagră în vârful lancei.

Pe catarg: drapelul se ridică până în vârf, apoi se coboară la jumătate.
La balcon sau pe suport de fațadă: panglică neagră în vârful lancei.

05Drapelul României alături de alte drapele

Drapelul UE și cel al NATO. Din 2023, oriunde se arborează drapelul României pot fi arborate și drapelul Uniunii Europene și cel al NATO (Legea nr. 176/2023). De aceea, la cele mai multe primării și școli vezi tricolorul alături de steagul U.E.

Ordinea drapelelor (Normele, art. 9, aplicabil și drapelului european, potrivit art. 10):

  • Două drapele: drapelul României se așază în stânga, privind drapelele din față
  • Un număr impar de drapele (3, 5…): drapelul României stă la mijloc
  • Un număr par de drapele (4, 6…): drapelul României se așază în perechea din centru, în stânga, privind din față
  • Toate drapelele au aceleași dimensiuni și sunt arborate la aceeași înălțime

Drapelele altor state. Drapelul unui alt stat poate fi arborat în România numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor oficiale, al festivităților și reuniunilor internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite de autoritățile locale (Legea nr. 75/1994, art. 7; Normele, art. 6). Dacă organizezi un eveniment sau o conferință internațională, ține cont de ambele drapele – găsești și drapelele țărilor lumii.

Pentru clădiri și sedii avem și setul drapelul României + drapelul UE, 90 × 135 cm.

06Menține drapelul în stare bună

Arborarea drapelului României într-o stare necorespunzătoare – decolorat, destrămat sau rupt – este contravenție, la fel ca arborarea unui drapel cu altă formă, alte proporții sau alte culori decât cele oficiale (Normele, art. 24 alin. 1 lit. a și e). Pentru instituții, riscul este cât se poate de real. Pentru toți ceilalți, este pur și simplu o chestiune de respect față de drapel.

Un drapel care stă afară tot anul se uzează mai repede decât unul arborat doar de sărbători: vântul, soarele și ploaia își spun cuvântul. Câteva sfaturi:

Tivul marginii libere a unui drapel, cusut pe patru rânduri
Marginea liberă este prima care se uzează – tivul cusut pe mai multe rânduri o protejează.

07Ce dimensiune să alegi

Drapelul trebuie să fie pe măsura catargului sau a locului în care flutură. Orientativ:

Pentru recomandări în funcție de înălțimea catargului, citește ghidul nostru „Ce dimensiune de steag să aleg?”.

Întrebări frecvente

Pot ține drapelul României la balcon tot anul?

Da. Persoanele fizice pot arbora drapelul la domiciliu în mod permanent (Legea nr. 75/1994, art. 4).

Poate firma mea să arboreze drapelul la sediu?

Da, chiar și în mod permanent (Normele, art. 5). Dacă arborezi și steagul UE, respectă ordinea din secțiunea 5.

Pot pune logo-ul firmei sau un mesaj pe drapel?

Nu pe drapelul național. Din 2023 nu mai pot fi adăugate inscripții sau simboluri în afara celor aprobate prin lege. Pentru logo, folosește un steag sau un banner separat.

Ce fac într-o zi de doliu național?

Arborezi drapelul în bernă. Dacă lancea de la balcon nu permite coborârea lui, leagă o panglică neagră în vârful ei.

Unde se așază drapelul României lângă cel al UE?

În stânga, privind cele două drapele din față, la aceeași înălțime și cu aceleași dimensiuni.

Surse

  • Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (Monitorul Oficial nr. 237 din 26.08.1994), cu modificările ulterioare
  • Hotărârea Guvernului nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României (Monitorul Oficial nr. 776 din 05.12.2001)
  • Legea nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei Drapelului Național
  • Legea nr. 176/2023 pentru modificarea Legii nr. 75/1994 (în vigoare din 23.06.2023)
Notă

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Instituțiile publice pot verifica textul consolidat actual pe legislatie.just.ro.

Pregătești 1 Decembrie?

Drapelul României pentru exterior, în toate dimensiunile cu proporția oficială 2:3. Pentru instituții, școli și firme emitem factură pe firmă.

Steag România →Steaguri pentru exteriorContact