Tablou cu stema României, sculptură în lemn

Tablou cu stema oficială a României, sculptată în lemn de fag, realizat în condiții deosebite. Este afișată obligatoriu în încăperile oficiale ale MAI, ale MAPN, ale autorităților publice centrale și locale. Mărimea 42/58/3 cm.

În 2016, Parlamentul a schimbat legea privind stema țării și sigiliul statului astfel: „Scutul mare are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”. În vechea variantă a legii, acvila nu era încoronată. Până la data de 31 decembrie 2018, autorităţile publice au avut obligaţia să înlocuiască stemele şi sigiliile existente cu noul model al acestora. De la 1 ianuarie 2019 este obligatorie și nu mai este permisă folosirea stemei României fără acvilă încoronată. 

Stema României simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil şi se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare şi scutul mic. Scutul mare, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinînd în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan. Pe pieptul acvilei se găseşte scutul mic sfertuit cu insițiune: 

a) în primul cadran este stema Tarii Româneşti: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul şi ghearele roşii, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoţită de un soare de aur la dreapta şi de o lună nouă de aur la stânga;

b) în cadranul al doilea este stema Moldovei: pe roşu, un cap de bour negru, însoţit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci foi la dreapta şi de o lună conturată la stânga, ambele de argint;

c) în cadranul al treilea este stema Banatului şi Olteniei: pe roşu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, din care iese un leu de aur ţinând un paloș în laba dreaptă din faţă;

d) în cadranul al patrulea este stema Transilvaniei, cu Maramureșul şi Crișana: un scut tăiat de un brâu roşu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brâul despărțitor, însoţită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint conturată la stînga; în partea inferioară, pe aur, şapte turnuri roşii, crenelate, dispuse pe două rânduri, patru şi trei;

e) în insițiune sunt reprezentate ținuturile Mării Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridicate.